Pentru a evita orice discutie ulterioara, Kumm e pentru mine cea mai buna trupa autohtona. Clar! Punct si de la capat. Da, stiu, e chestie de gusturi, bla-bla bla-bla-bla bla-bla. Asta pana ajungem sa vorbim de manifestari cultural-artistice cu public, altfel zis, concerte. Am fost martor la vreo 8 astfel de cantari, si, sclerozat cum sunt, cred totusi ca cea mai recenta (14 decembrie) a fost si cea mai buna. OK, ai dezlegare de la mine, poate sa nu iti placa stilul lor, dar in concert, clujenii astia au o inspiratie, o forta de improvizatie, o prezenta s.a.m.d de nu-i adevarat. Mi se pare ca rock-ul cu elemente jazz si blues pe alocuri e terenul cel mai fertil pentru improvizatii.

Oigan e probabil unul din cei mai importanti muzicieni romani, atat in compozitie cat si in interpretare, mai ales live. Curse (think english) este punctul maxim al oricarui concert pe care l-am vazut anul asta. Prezenta oarecum introvertita si boema, Catalin (solistul vocal principal al trupei) a “crescut” foarte mult in mai putin de un an, desi inca din ianuarie la primul concert in formula actuala s-a descurcat OK.